La patru ani de la căderea băncii de investiţii americane Lehman Brothers, cel mai răsunător faliment din istoria Wall Street, bursele încă se resimt. Chiar dacă indicii pieţelor din SUA, Germania şi Marea Britanie au urcat peste nivelurile anterioare prăbuşirii Lehman Brothers, acest lucru a fost posibil doar datorită perfuziilor de sut de miliarde de dolari şi de euro injectate de băncile centrale în pieţe.
Între timp, criza financiară s-a transferat în Europa luând forma crizei datoriilor suverane, deoarece statele s-au îndatorat ca să salveze băncile şi deficitele au crescut pentru a amortiza scăderea economică. Rând pe rând au căzut Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania şi Italia.
În noul context, statele au fost forţate să aplice măsuri de austeritate fără precedent care au sugrumat revenirea economică şi au determinat a doua recesiune din ultimii patru ani, trăgând din nou în jos bursele suferinde.
Indicii pieţelor din Franţa, Spania şi Italia au scăderi cuprinse între 18% şi 42%, iar Grecia conduce plutonul codaşelor, cu o scădere de 76% în ultimii patru ani. În aceste condiţii, bursa de la Bucureşti, care are o scădere de doar 2% pe indicele BET faţă de 12 septembrie 2008, este undeva la mijloc. Vineri, 12 septembrie 2008, a fost ultima zi în care investitorii din întreaga lume au mai sperat că există un antidot pentru criza financiară. Luni, 15 septembrie 2008,
Lehman Brothers şi-a anunţat falimentul, aruncând întreaga lume în haos. Patru ani mai târziu, reverberaţiile acelor zile continuă să afecteze deopotrivă bursele şi economiile din întreaga lume.
La patru ani de la căderea băncii de investiţii americane Lehman Brothers, cel mai răsunător faliment din istoria Wall Street, bursele încă se resimt. Chiar dacă indicii pieţelor din SUA, Germania şi Marea Britanie au urcat peste nivelurile anterioare prăbuşirii L
