Praznuita in ziua de 14 septembrie, sarbatoarea Inaltarii Sfintei Cruci preacinsteste descoperirea, pe Muntele Golgota, de catre imparateasa Elena, a crucii pe care a fost rastignit Iisus si este cea mai veche sarbatoare inchinata lemnului sfant. Ea se primeste cu post, pentru ca ne aduce aminte de patimile Mantuitorului.
Aceasta zi marcheaza amintirea a doua evenimente solemne:
Aflarea Crucii si inaltarea ei in fata poporului de catre episcopul Macarie al Ierusalimului, pe 14 septembrie in anul 335 si aducerea Sfintei Cruci de la persi in anul 629, in vremea imparatului bizantin Heraclius, care a asezat-o cu mare cinste in biserica Sfantului Mormant din Ierusalim.
In acelasi timp, Ziua Crucii aminteste de un moment semnificativ din viata Sfintilor Imparati Constantin si Elena: in ajunul luptei cu Maxentiu, un dusman al crestinilor (307-312), imparatul Constantin a avut o viziune: in plina zi, pe cer a aparut o cruce formata din stele, cu inscriptia "Prin acest semn vei invinge"!
Imparatul a invins si dupa izbanda, mama imparatului Constantin, sfanta imparateasa Elena a dat porunca sa se afle Sfanta Cruce la Ierusalim, aproape de Golgota. Acolo au fost gasite trei cruci identice, cea pe care a fost rastignit Iisus si doua ale talharilor rastigniti in aceeasi zi cu El.
Patriarhul Ierusalimului Macarie, vazand mahnirea imparatesei, a dezlegat enigma printr-o minune: De curand acolo murise o tanara de vita nobila, iar el a apropiat fiecare cruce de fata moarta. Tanara a inviat, cand Macarie a asezat langa ea Sfanta Cruce.
Vestea s-a raspandit ca fulgerul si biserica a devenit neancapatoare pentru credinciosii care soseau sa vada crucea. In strigatele de bucurie ale multimii, Patriarhul a inaltat-o ca sa o vada tot poporul, deasupra amvonului in Biserica Invierii din Ierusalim in anul 335 d. H. si de