- Social - nr. 180 / 15 Septembrie, 2012 Izbucnita, la 12 ianuarie 1848, in Italia, la Palermo, revolutia burghezo-democratica a cuprins treptat Franta, Germania si Imperiul Habsburgic. In Transilvania, in ciuda recomandarilor cancelarului aulic Jojika Samuel au loc o serie de manifestari si miscari cu caracter revolutionar. In orasul Targu-Mures primele informatii despre izbucnirea revolutiei si programul revolutionar adoptat la Pesta au fost aduse de la Cluj in seara zilei de 21 martie de cancelistul de la Tabla Regeasca, Urházi György. A doua zi, in adunarea cetatenilor orasului s-a exprimat adeziunea fata de programul revolutiei maghiare de la Pesta. Consfatuirea cancelistilor din orasul de pe Mures, concretizat prin redactarea unui memoriu adresat imparatului, a reliefat primele divergente intre cancelistii romani, maghiari si sasi. Sub pretextul ca nu aveau imputernicire din partea "Universitatii sasesti”, cancelistii sasi au parasit sala, Avram Iancu si Alexandru Papiu Ilarian au conditionat semnarea memoriului prin acceptarea drepturilor romanilor din Transilvania: desfiintarea iobagiei fara despagubire, respectarea si garantarea drepturilor tuturor nationalitatilor si limbilor, egalitatea politica si civila. Ioan Oros Russu a refuzat semnarea petitiei, caci, asa cum marturisea in memoriile sale, "eu din parte-mi am fost intotdeauna in contra uniunii pentru ca prevedeam pericolul ce avea sa urmeze asupra noastra din uniune”. In seara zilei de 26 martie, cancelistii romani adunati la "cortelul” lui Avram Iancu, in prezenta lui Nicolae Barlea care tocmai sosise de la Blaj, s-a hotarat convocarea adunarii de la Blaj pe data de 30 aprilie, Duminica Tomii. Pentru a impiedica organizarea adunarii din Duminica Tomii, gubernatorul Transilvaniei Teleki József, a hotarat, la 17 aprilie, in sedinta "guberiului”, interzicerea ei si transmiterea de circulare comitatelor,