A trecut ceva timp de cand am scris despre tristul caz al unui om care parea sa intruchipeze candva sperantele democratice ale cetatenilor Romaniei. Daca acel personaj s-ar fi ocupat in ultimii ani de binele tarii, nu de reglari de conturi, daca si-ar fi pastrat o demna tinuta de fost sef de stat, ar fi binemeritat respectul nostru, al celor care credem in norme si proceduri, in domnia legii. Sursa: CODRIN PRISECARU
A ales insa in chip diferit, a devenit un actor intr-o piesa regizata de Felix si oamenii sai. Un actor secundar, un biet cabotin caruia i se ingaduie din cand in cand sa primeasca si el aplauzele “railor si famenilor" (Eminescu).
Public mai jos scrisoarea deschisa adresata de senatorul Radu F. Alexandru, scriitor, om politic si intelectual public, fostului presedinte al Romaniei, dl Emil Constantinescu. Nu cred ca ramane mare lucru de adaugat dupa aceste cuvinte aspre dar, vai, cat de meritate: "Nu mai lasti loc pentru nici o urma de respect".
Degradarea acestui personaj este ireversibila. Ca si a altor oameni pe care i-am considerat prieteni ai societatii deschise, ai valorilor liberale, ai Occidentului. Unii au ajuns sa scrie “poeme" batjocoritoare despre evenimente private, uitand poate ce inseamna iubirea unui parinte pentru propriul copil. “Glume" fara urma de umor, in fond sinistre. Este vorba, in cazul care a provocat mesajul lui Radu F. Alexandru, de metamorfozarea unui om de stat democratic in megafon al celor mai reactionare forte din Romania zilelor noastre. Rationalizand si aproband infamia, Emil Constantinescu vrea cu orice pret sa demonstreze ca este un loser.
Nu am o explicatie precisa pentru acest comportament disfunctional, ma hazardez si eu pe teritoriul alunecator al psihologiei abisale. Invidia pentru Traian Basescu i-a intunecat ratiunea. Gelozia, ranchiuna, resentimentul l-au orbi
