Coincidenta sau nu, oprirea lucrului, practic din cauza falimentului, la marele combinat Oltchim nu putea interveni intr-un context mai semnificativ decat acela in care a intervenit, cand, cu prilejul referendumului privind demiterea presedintelui, puterea coloniala a gasit cu cale sa certifice, printr-un amestec in forta fara precedent, statutul de colonie la care fusese adusa pe plan economic Romania inca mai demult. Totul s-a potrivit atat de perfect incat pare sa fie nu aranjamentul unor oameni, ci voia lui Dumnezeu care si-a intors fata de la Romania.
Valoarea simbolica si emblematica a acestei coincidente este legata de faptul ca falimentul Oltchim este pe de-a intregul expresia ajungerii Romaniei intr-o stare de colonie, dupa cum parcursul spre faliment al Oltchim este pe de-a intregul procesul de colonializare si desfiintare economica a Romaniei.
Incercarile – foarte numeroase in aceste zile – de explicare a falimetului Oltchim prin diferite dificultati tehnice si financiare, prin greseli de management si prin etern invocata 'incapusare' a combinatului, prezenta de altfel in cazul tuturor structurilor de stat, de catre firme clientelare ale partidelor sunt diversioniste. Nu pentru ca nu ar fi adevarate, ci pentru ca nici pe de parte nu constituie, cel putin in acest caz, cauzele principale. Sa nu deliram! Au existat corporatii si state straine care erau deranjate de existenta Oltchim si care au pus la punct scoaterea acestuia din joc. Caci coloniile n-au voie sa aiba jucatori in piata. Nu campioni, ci nici macar jucatori! Pentru scoaterea din joc a Oltchim nu s-au facut doar diferite manevre insidioase ori uzualele presiuni financiare si blocari de acces pe pietele de desfacere! S-a apelat la cea mai teribila si abjecta formula: taierea pur si simplu a aprovizionarii cu materie prima!
Misiunea a revenit celui mai vajnic exploatator colonia
