Odata cu relativa detensionare a situatiei politice din tara, revine pe tapet o problema a carei rezolvare se lasa asteptata: accesul Romaniei in spatiul Schengen.

Intr-o recenta alocutiune, presedintele Basescu afirma ca "institutiile Romaniei au rezistat la efortul la care au fost supuse de majoritatea parlamentara si nu este de neglijat sprijinul politic pe care l-am primit de la CE, lideri europeni, lideri NATO, carora le multumesc", sublinia seful retitularizat al statului.

Domnia sa nu a nominalizat institutiile presate de actuala Putere si nici in ce a constat efortul lor astfel incat "lovitura de stat" sa esueze. De fapt, nici nu ar avea relevanta. Numele unora sunt familiare, ale altora presupuse.

Situatia e similara daca se face referire si la personajele "pietei comune" de pe continent. Dupa cum e stiut, pentru a avea bilet de intrare la acest multinational "land of milk and honey" numit Schengen, trebuie sa detii macar note de trecere la multe materii.

De la acel MCV nefericit invocat de comisarul european pe Justitie, Viviane Reding, pana la vechea si totusi mereu inedita problema a minoritatii de etnie rroma, bunaoara. De altfel, Traian Basescu anunta ca va aborda acest ultim aspect cu doamna Reding, mai ales dupa masurile severe adoptate de Franta.

Firesc, intrucat perceptia europeana despre nomazii aciuati mai peste tot este in masura sa dea multora de gandit si, de ce sa n-o spunem, atarna greu la evaluarea cu note de care vorbeam.

Opinia presedintelui Basescu in favoarea realizarii unei uniuni bancare pe batranul continent, fapt care ar avantaja tara noastra, este cel putin o carte buna ce pledeaza si in cazul admiterii in Schengen. Ca si atitudinea de sustinere a zonei euro expusa de catre seful statului.

Este un raspuns la demersurile financiare adoptate de Germani