In tot felul de interventii televizate, in obsedante si plictisitoare fraze de convingere a electoratului ori cand se dueleaza cu oponentul din cealalta parte a baricadei, romanul alegator de "meserie" politica se repede la afisarea principiilor carora jura ca le este dedicat.
Acestea sunt, bineinteles, invariabil o colectie pe care si-a insusit-o educativ in timp si la care n-ar renunta nici in ruptul capului. Astfel, la reverul vestonului de scumpa stofa sunt animate imaginar distinctii unanim recunoscute cam de la facerea lumii: adevar, onestitate, cuvant respectat, altruism, demnitate etc.
In contrast cu stiintele exacte, fizica de pilda, unde acceleratia gravitationala nu se abate cu o sutime de acel 9,81, a preciziei teoremei lui Fermat sau chiar definitiile hazlii enuntate de Murphy, homo politicus e alunecos. Refugiul in principii etalate este direct proportional cu subrezimea sandramalei carieristice ridicate pe... principiul datului din coate.
Evident, edificarea cosmeliei a fost facilitata de o retea alcatuita din rude, prieteni, co-partinici, iar liantul dintre chirpici se numeste ajutor reciproc bonificat cu spert. In lipsa acestuia exista substitutul troc.
Recursul excesiv la principii demonstreaza inflexibilitate, marginire, dar si obstinatie in cautarea modelului absolut. Regulile calauzitoare constituie un ghid, scheletul pe care se astern valorile intrinsece, native. Atunci cand le ai.
Daca divinitatea te-a gratulat cu bilete de recomandare, le cultivi si nu-ti mai ramane decat sa le distribui in casutele regulilor sanatoase de gandire si comportament.
Dupa Revolutie, o intreaga pleiada de alesi din nestiinta, numiti pe datorie sau alipiti de pulpanele hlamidelor dregatoresti s-au bulucit in cabina de comanda a tarii. Unii recomandati de soviete, altii instruiti pe la scoli de t
