Autostrada Transilvania a ajuns ca Mănăstirea Argeşului, unde "ce ziua se făcea, noaptea se surpa". După 8 ani de la începere, lucrările sunt departe de a fi încheiate deşi termenul prevăzut iniţial pentru finalizare expiră peste trei luni, iar o parte din structurile aflate în construcţie se deteriorează, sporind costurile şi aşa uriaşe ale proiectului.

BIHOREANUL a aflat că, în pofida declaraţiilor sforăitoare ale politicienilor şi a succesivelor renegocieri dintre statul român şi compania americană Bechtel, autostrada are în continuare un preţ considerat secret de stat, iar data predării în folosinţă, în ritmul de lucru actual, este preconizată abia în jurul anului 2025. Când mulţi din contribuabilii care plătesc preţul neputinţei statului vor fi oale şi ulcele...

Ambiţie românească, recompensă americană

Gândită pentru a lega inima României de Europa occidentală, Autostrada Transilvania a fost considerată de la început plata pe care România o achita pentru primirea în NATO. Pentru aprobarea contractului finanţat din bugetul statului s-a emis în 2003 o lege specială, care consfinţea negocierea directă cu o singură companie, precum şi un preţ necunoscut chiar şi parlamentarilor, pecetluit ca "informaţie clasificată conform legii".

Publicului i-au fost comunicate doar caracteristici tehnice generale, conform cărora autostrada, la care lucrările au început în mai 2004 cu termen de finalizare decembrie 2012, urma să se întindă de la Borş la Braşov pe 415 kilometri, având o lăţime a platformei de 26 metri, un carosabil cu două benzi pe sens în lăţime de 15 metri şi cuprinzând aproape 400 de aşa-numite lucrări de artă (300 de poduri, podeţe şi viaducte, plus 73 de pasaje şi 19 noduri). Din raţiuni constructive, proiectul a fost împărţit în 8 secţiuni: 1A Braşov-Făgăraş (48,81 km), 1B Făgăraş-Sighişoara (53,37 km), 1C Sighişoara-Ogra (58 km), 2A