Numărul redus de oportunităţi de investiţii pe piaţa locală de capital, respectarea calendarului de creştere a contribuţiilor şi gradul redus de educaţie financiară a românilor sunt principalele provocări cărora fondurile de pensii private obligatorii trebuie să le facă faţă în următorii cinci ani.

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns după primii cinci ani de activitate la active de 8,5 miliarde de lei, de la un număr de 5,7 milioane de participanţi. Acum deţin o pondere de 6,7% din PIB.

La ce nivel vor ajunge fondurile de pensii obligatorii peste cinci ani va depinde de respectarea calendarului de creştere a contribuţiilor, de măsura în care fondurile vor găsi pe piaţa locală de capital oportunităţile de investiţii de care au nevoie şi de măsura în care românii vor deveni mai informaţi şi preocupaţi de pensia de peste douăzeci de ani.

Calendarul creşterii contribuţiilor

Fiecare dintre cei 5,7 milioane de participanţi virează lună de lună în conturile fondurilor obligatorii un procent din venitul brut.

Pentru 2012, cota de participare a fost stabilită la 3,5% din venitul brut, echivalentul unor contribuţii lunare de circa 200 de milioane de lei, urmând ca până în 2016 cota să ajungă la 6% din venitul brut, potrivit angajamentelor iniţiale făcut de guvern.

Respectarea calendarului de creştere cu câte o jumătate de punct procentual pe an ar putea fi pusă în pericol de o posibilă înrăutăţire a situaţiei economice. Acest lucru s-a întâmplat în 2009, când contribuţia a fost plafonată la 2%, deşi era programată să crească la 2,5%. 2009 a fost anul în care economia a scăzut cu 7,2%, iar România s-a împrumutat cu 20 miliarde de euro de la FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană. Mai mult, pentru a ajunge la pragul estimat iniţial de 6%, în unul dintre anii rămaşi până în 2016, statul ar trebuie să accepte o creştere cu u