Fondurile de pensii private obligatorii sunt prea mici pentru a avea un cuvânt important de spus în economie după primii cinci ani de activitate, dar rolul lor este crucial şi trebuie sprijinite prin măsuri legislative şi fiscale pentru că statul nu are resurse suficiente pentru a suporta de unul singur povara pensiilor de peste douăzeci de ani, au fost concluziile seminarului "Cinci ani de pensii private" organizat miercuri, 19 septembrie. Evenimentul i-a adus la aceeaşi masă de dezbatere pe cei mai importanţi jucători din industria de pensii private, pe legiuitori, supraveghetori şi oficiali ai pieţei de capital. În urmă cu cinci ani ZF a dat startul pensiilor private, iar după cinci a făcut primul bilanţ al unei pieţe de care depinde cum vor trăi la bătrâneţe peste 5,6 milioane de români.
Lansat în septembrie 2007, pilonul II de pensii a ajuns în prezent la active nete de 8,5 miliarde de lei de la un număr de 5,6 milioane de participanţi. Fondurile au înregistrat un randament mediu anual de 11,54% în intervalul mai 2008-august 2012 şi au adus un câştig net de 1,17 miliarde de lei celor 5,7 milioane de participanţi, la un total al contribuţiilor virate de 7,32 miliarde de lei.
Raportat la PIB, reprezentarea fondurilor obligatorii este de 1,6%, în timp ce pe bursa de la Bucureşti deţinerile fondurilor de pensii au o pondere de 1% din capitalizare.
O cauză a reprezentării reduse a fondurilor în economie şi pe bursa de la Bucureşti este pragul redus al contribuţiei pe care românii o virează în conturile fondurilor, au fost de părere participanţii la seminar. Pentru 2012, contribuţia a fost fixată la 3,5% din venitul brut, faţă de 2% din venitul brut cu cât au pornit la drum. În 2016, ar trebuie să ajungă la 6% din venit.
"România are cea mai redusă cota procentuală din Europa, până şi Macedonia are mai mult, respectiv 6%, în condiţiile
