În timp ce Stânga politică se compromite cu fiecare prezenţă a lui Victor Ponta la Antena 3 iar stânga intelectuală se face de râs executând piruete etice relativizante în slujba tripletei Ponta-Antonescu&Voiculescu, Dreapta, în cel mai bun caz, nu face nimic, iar în cel mai rău, îşi trage singură gloanţe în cap. Ce sau pe cine mai aşteaptă când a mai rămas atât de puţin timp până la alegeri este de neînţeles. Dacă nu cumva e vorba de blat.

Spre deosebire de alegerile alegerile din America, unde Obama a băgat milioane în campania negativă împotriva lui Romney pentru că nu prea are cu ce să se laude după patru ani de mandat, dreapta din România nu are nevoie de aşa ceva pentru că are la dispoziţie faptele celor şase de luni de guvernare USL, cea mai bună campanie negativă la care putea să viseze. Cât de greu poate fi, de exemplu, să faci o listă de cinci motive „bullet-proof" pentru care Ponta ar trebui să îşi dea demisia şi din care să faci teme de campanie, adică de hărţuire fără oprire şi fără milă a acestui cataclism politic ajuns printr-un grav accident al destinului în fruntea guvernului României? Hmmm, să încercăm:

1. Plagiatul. Nu există ruşine şi dezonoare mai mare decât acest caz de impostură academică susţinută brutal cu forţa bâtei birocratice aplicate instituţiilor de validare, un caz flagrant şi de neiertat de ciocoism care nu trebuie lăsat în uitare. E treaba lui Daniel Barbu şi a lui Marga să explice că plagiatul nu este plagiat, treaba opoziţiei e să spună că un astfel de om este în dezacord moral cu demnitatea publică şi cu demnitatea în general. 2. Distrugerea ICR. Cu Ştefan Mitroi, şi reînvierea Scânteii Tineretului, icsulescu de la Piteşti şi alţii, ICR poate fi redenumit foarte bine Institutul Cultural „Adrian Păunescu". Să-l susţină „Observator Cultural" şi „criticatac" dacă vor, treaba dreptei este să denunţe politica anticult