UE are nevoie de o intervenţie pe termen scurt a BCE, de o strategie de creştere economică şi de o reformă instituţională pentru a ieşi din criza datoriilor Sursa: REUTERS

Până acum Europa îndeplineşte doar una şi jumătate dintre aceste trei condiţii, chiar dacă pieţele internaţionale au fost "euforice" după recentele veşti bune din zona euro.

Promisiunea achiziţionării nelimitate de bonduri de către Banca Centrală Europeană, anunţul privind crearea unei uniuni bancare, decizia pozitivă a Curţii Constituţionale a Germaniei privind Mecanismul European de Stabilitate (ESM), un rezultat pro-european în alegerile din Olanda şi o politică mai blândă a UE faţă de Grecia au fost semnale pozitive.

Toate aceste măsuri vin să contrazică temerile, predominante vara aceasta, privind o posibilă destrămare a zonei euro, analiştii începând să se întrebe dacă acesta este începutul sfârşitului crizei din euroland. Răspunsul rămâne însă unul sceptic, pentru că rezolvarea dificultăţilor financiare a fost amânată prea mult, iar acum sunt prea mari pentru a putea fi abordate în contextul politic actual.

Deşi BCE a ieşit "la atac", are, deocamdată, mâinile legate, pentru că intervenţiile sale pe piaţa bancară sunt condiţionate şi ar putea veni prea târziu.

Politica, piedică în calea economiei

Acţiunile politice din ultima vreme au făcut imposibil ca investitorii, consumatorii, companiile şi băncile să nu ia în calcul posibilitatea destrămării zonei euro şi să acţioneze în consecinţă. Au amânat unele investiţii sau le-au reorientat către piaţa locală, nu către cea externă.

O decizie asupra ieşirii Greciei din zona euro ar fi politică, deci ar ieşi de sub controlul BCE. Un alt motiv de îngrijorare este scăderea PIBului şi creşterea şomajului în Spania.

"Absenţa unor planuri credibile de creştere economică va face ca investitorii să fie motivaţi de