Declaraţia aparţine ing. Cornel Cernev, cel care apără interesele angajaţilor, încercând să înfiripe un nou sindicat. Protestul salariaţilor lor continuă şi astăzi în faţa societăţii.
Pe feţele angajaţilor Oltchim, care ies zi de zi în faţa societăţii pentru a protesta, se citeşte mânia. „Nu mai avem răbdare, nu mai avem încredere în tot ce se întâmplă. Ne-au minţit de prea multă vreme ca să răbdăm la infinit", spune Petru Răducu, muncitor la secţia PVC din combinat. Oamenii au ascultat promisiunile, au aflat ce mult se zbate noul sindicat care încearcă să se înfiripe în locul celui care ar fi apărat doar interesele fostei conduceri, dar orizontul lor de aşteptare s-a redus considerabil. „Suntem îngropaţi în promisiuni. Noi trăim de azi pe mâine, cu salarii de mizerie, iar unul din conducere ia 12.000 de lei pe lună. La noi, salariile sunt între 1.000 şi 2.000 de lei", spune o femeie.
Despre sistemul torţionar
Cei din familia Sălăgean muncesc în combinat din tată-n fiu. „Tata, Dumnezeu să-l ierte, a pus piatra de temelie aici, când a început construcţia combinatului, în 1966. Mama a fost laborantă în combinat, iar sora mea, tot în combinat, iar eu, după cum vezi, sunt electrician tot la Oltchim. Fiului meu i-am spus să fugă de combinat şi s-a înscris la Conservator. Acum, când am ieşit să ne spunem păsurile, este deja târziu. Trebuia să o facem în urmă cu patru ani, dar sistemul a fost unul torţionar, care a funcţionat şi nu am putut face nimic", a declarat Marius Sălăgean, în vârstă de 42 ani.
Un alt angajat, Tiberiu Grozăvescu, are 23 de ani şi spune că are probleme cu ficatul, că mediul este atât de toxic încât zilele multora dintre angajaţi sunt numărate. „M-am înscris la trei facultăţi şi la toate am renunţat. Dacă salariile nu vin la timp, nu am putut să continui. Mi-am stricat viitorul", a explicat operatorul.
Zilele unu