Circumcizia, procedeu considerat de unii ca fiind barbar, de altii ca fiind sacru, iar in vremurile noastre acceptat chiar de catre medici, ca mijloc profilactic, a fost si este folosit indeosebi in zonele cu climat cald.
Insusi acest detaliu denota considerentele sanitare care au stat si stau la baza practicarii circumciziei, acolo unde existenta preputului si lipsa igienei mentin un focar al infectiilor.
Conform datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, aproximativ 30% din populatia masculina actuala a lumii a fost supusa circumciziei. Practicat indeosebi pe fond religios, acest ritual a fost indelung controversat de-a lungul timpului.
Atestare documentara de peste patru milenii
Cea mai veche reprezentare care confirma practicarea circumciziei apare pe o reprezentare egipteana datand din perioada anilor 2300-2200 i.Hr.
Este drept ca si unele desene rupestre, mult mai vechi, patr sa reprezinte executia acestei operatii, dar imaginile sunt neclare si nu se poate concluziona in consecinta.
Mult mai tarziu, in secolul V i.Hr, istoricul Herodot atribuie si el paternitatea procedeului tot vechilor egipteni. Probabil ca circumcizia era o practica obisnuita si la alte popoare din zona, dar este sigur ca ea nu avut succes nici in Grecia antica si nici in Imperiul Roman.
Din basoreliefuri, din desene, mozaicuri si scrieri rezulta insa ca nici vechii egipteni nu aplicau circumcizia copiilor mici, ci baietilor ajunsi la varsta de 14 ani.
Circumcizia si SIDA
Studii efectuate in Africa de Sud in anul 2005, precum si ulterior in Kenya si Uganda, au aratat ca transmiterea temutei SIDA de la femeie la barbat se reduce in proportie de 51-60% in cazul cand barbatul a fost supus circumciziei.
Statistica a ajuns cu destula certitudine la aceasta concluzie, desi cerceta
