Specialiştii spun că de 20 de ani se ştia că în adâncurile Mării Negre se află mari rezerve de gaze, dar abia acum bătălia s-a încins.
Apele Mării Negre fierb acum sub sondele săpate de greii petrolieri ai lumii, dar primul semnal a fost dat de perimetrul românesc Neptun, acolo unde Petrom şi americanii de la ExxonMobil au găsit deja o acumulare de gaze a cărei valoare se ridică la 17 miliarde de euro.
Din redevenţe, statul ar urma să încaseze un miliard de euro, potrivit calculelor ZF, dar asta abia peste zece ani. După descoperirea făcută de Petrom şi ExxonMobil, care însă reprezintă doar faza iniţială a lucrărilor de explorare, Bulgaria a bătut palma cu Total pentru un perimetru în Marea Neagră la două săptămâni după ce Ucraina a dat drumul unul proiect de 10 miliarde de dolari cu ExxonMobil şi Shell.
Dacă specialiştii din domeniu sunt încă prudenţi, cei implicaţi direct în aceste proiecte, aşa cum este cazul lui Gerhard Roiss, şeful OMV, acţionarul majoritar al Petrom, vorbesc despre rezerve "gigantice". Indicii despre potenţialul Mării Negre erau încă din anii '90.
"Nimeni nu poate vorbi în acest moment despre lucruri certe, dar nu putem să nu remarcăm că în ciuda acestor semne de întrebare lucrurile sunt într-o dinamică permanentă", spune Alexandru Pătruţi, inginer geolog şi geofizician, care până la jumătatea acestui an a ocupat funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale.
Mişcările despre care vorbeşte Pătruţi s-au înteţit mai ales de anul acesta, de când Petrom, cea mai mare companie locală, alături de gigantul american ExxonMobil, au anunţat că după ce au săpat prima sondă la mare adâncime făcută vreodată în sectorul românesc al Mării Negre, Domino-1, au găsit o acumulare de gaze naturale estimată între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi, suficient pentru a acoperi consumul naţional timp de patru
