În perioadele cele mai precare din punct de vedere economic sau politic ale secolului XX s-au înregistrat puseuri ale mişcărilor anarhiste, care urmăreau eliminarea oricărei autorităţi a statului şi desfiinţarea ordinii sociale. Anarhiştii au revenit în prim-plan, odată cu debutul crizei economice, găsindu-şi aliaţi de nădejde în grupările de extremă dreapta.
O grupare “retro”
Organizarea în ultimele luni, cu precădere în spaţiul vest-european, a unor acţiuni de sabotaj, a unor atentate şi acte de huliganism cu prejudicii foarte mari, precum şi a unor manifestaţii neautorizate, soldate cu încăierări cu forţele de ordine, a reconfirmat faptul că au revenit în actualitate grupările anarhiste, care nu mai activaseră în spaţiul european cel puţin din anii ‘70, când contestarea autorităţii statului devenise o parte integrantă a filozofiei mişcării hippy.
Europol a contabilizat infracţiunile comise de grupările anarhiste în spaţiul european şi a ajuns la concluzia că anul trecut activitatea anarhiştilor crescuse cu 43% faţă de anul anterior. Regiunile vizate de militanţii de extremă stângă şi anarhişti sunt în special Italia, Spania şi Grecia. Mişcările şi acţiunile violente ale anarhiştilor au avut ca ţintă statul, ambasade sau instituţiile financiare, Poliţia şi sistemul judiciar din mai multe ţări europene.„Militanţii anarhişti caută să ridice nivelul tensiunilor atunci când sunt probleme. Ei exploatează fiecare astfel de ocazie”, declara presei italiene Marco Boschi, expert în criminologie, la Universitatea din Florenţa.
Bătăile între Poliţie şi anarhişti, la ordinea zilei, în Grecia
În spaţiul european, statele în care curentele anarhiste s-au manifestat violent sunt cele care au fost cel mai afectate de recesiune.
În Grecia, de pildă, curentele anarhiste s-au angajat pe parcursul anului trecut în c