Domnitorul Moldovei ar fi primit titlul de ţar, oferit de un sinod pan-ortodox, în calitate de succesor al împăraţilor bizantini din Constantinopolele ocupat de turci.
Un istoric din Botoşani, Gică Manole, care cercetează de câteva zeci de ani documentele legate de domnia lui Ştefan cel Mare, sfânt al Bisericii Ortodoxe Române, a lansat o ipoteză surprinzătoare. Ştefan cel Mare ar fi primit titlul de împărat de la un sinod pan-ortodox, care l-a considerat pe domnitorul moldovean drept cel mai potrivit urmaş al basileilor bizantini, după ce Constantinopolul fusese ocupat de turci, iar Imperiul Otoman lichidase şi minusculul Imperiu din Trapezunt, unul dintre statele succesoare ale Imperiului Bizantin. Istoricul botoşănean a prezentat această ipoteză în presa din Basarabia, acolo unde voievodul moldovean se bucură de un adevărat cult. Mai exact, el a prezentat datele adunate în cadrul unui interviu la postul Vocea Basarabiei. Datele adunate de istoricul din Botoşani pun într-o lumină nouă şi alianţele matrimoniale încheiate de Ştefan cel Mare, precum şi încercările domnitorului moldovean de a instala vasali pe tronul Valahiei, dar şi pe cel al principatului bizantin din sudul Crimeii, cu capitala la Mangop.
O situaţie complicată
Acordarea titlului de ţar sau de împărat lui Ştefan cel Mare trebuie explicată în contextul mentalităţilor medievale. În acea epocă, recunoaşterea internaţională a unui stat din Europa creştină avea şi o semnificaţie religioasă, pentru că cele mai multe state erau monarhii. Iar conducătorii lor erau consideraţi drept unşii lui Dumnezeu, pentru că ceremonia de încoronare includea ritualul ungerii cu mir a monarhului.
Pe plan internaţional, erau două surse de legitimitate din acest punct de vedere. Este vorba de Papa de la Roma şi de Patriarhul Constantinopolului, lideri religioşi care continuă tradiţia apostolică. Ideolo