- Istoric - nr. 194 / 5 Octombrie, 2012 ENERGIA DEBORDANTA A UNEI MARI ACTRITE In 1972 sosea la Targu-Mures (de fapt, acasa), de pe bancile Universitatii Nationale de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti, o foarte tanara actrita, micuta si firava, cu ochi mari, plini de intrebari si sperante, cu un zambet sfios care se transforma deseori intr-un ras zglobiu si molipsitor, o artista cuceritoare prin modestie (dar in care clocotea un talent autentic, ce se va dovedi curand multilateral si de o mare forta) si printr-un caracter puternic, o vointa darza de a cuceri gloria pe care simtea ca o merita. Si-a inceput cariera cu un rol destul de mic, dar realizat impecabil (Doamna de Beaufort), intr-o comedie fantezista (Razboiul vacii de flamandul Roger Avermaete), pusa in scena admirabil de Dan Micu, aflat si el la inceput de drum. Urmeaza o alta comedie, mai directa si mai debordanta (Cvadratura cercului de Valentin Kataev), in care regizorul Nicolae Scarlat, convins de calitatile noii sale colege, ii ofera un rol principal: Ludmila. Dezinvoltura si siguranta cu care a jucat aceste roluri, bunul gust si umorul de calitate pe care le transmitea de pe scena, au atras atentia si admiratia spectatorilor. Parea sortita unei frumoase cariere in domeniul comediei. Dan Micu a simtit insa si vana de tragediana a actritei si, spre surprinderea multora, a distribuit-o in rolul principal, Maria Boitos, din Piticul din gradina de vara de D. R. Popescu. N-a fost o reusita deplina, interpreta nu avea inca nici experienta artistica, nici pe cea de viata necesare pentru abordarea cu succes deplin a unui rol atat de greu si de complex, dar actrita a convins prin autenticitatea pe care a daruit-o personajului si sinceritatea cu care a redat zbuciumul sufletesc si drama eroinei. Ion Cocora evidentiaza acest lucru in cronica sa, scriind ca tanara actrita "desi nu evolueaza pe coordo