Impozitul pe prostie e ca un viol cu acordul părţilor. Problema e că prostia afectează, uneori dramatic, viaţa celor care refuză să plătească acel impozit. Colegul nostru de breaslă, jurnalistul Miron Manega, trăieşte de opt ani o interminabilă poveste absurdă, care se derulează în blocul în care locuieşte. A încercat, în 2009, printr-o scrisoare deschisă, publicată chiar în Jurnalul, să atragă atenţia instituţiilor statului asupra abuzurilor pe care le fac reprezentanţii acestora, dar fără niciun rezultat. Prin naivitatea unor locatari, prin ticăloşia altora, dar mai ales prin complicitatea Poliţiei, Procuraturii şi Justiţiei, 54 de apartamente din zona Turda – Podul Grant au rămas fără căldură, apă caldă şi, de mai bine de o săptămână, şi fără apă rece.
"Naţiunea română e ca o curcă beată – spune Miron Manega. O spun cu toată responsabilitatea, în urma unei experienţe halucinante pe care o trăiesc punctual şi continuu de mai bine de nouă ani. Aparent, urâţenia realităţii care ne înconjoară este atât de de bine articulată, încât pare un sistem organizat de o minte diabolică. Personal cred că e vorba de o mafie a prostiei constituită natural, dar întreţinută cu bani publici. Adică prin instituţiile care trăiesc din impozitele şi taxele noastre. Nici Caragiale, nici Kafka, nici Eugen Ionescu nu au avut viziunea unei asemenea ficţiuni”.
Pe data de 19.12.2002, la iniţiativa majorităţii proprietarilor, mobilizaţi de o femeie pe nume Nemţeanu Elena, s-a constituit, prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, Asociaţia Bloc 23 Scara A de pe Str. Barbu Lăutaru Nr. 8, având ca preşedinte pe Buşe Michaela Rodica. Adică s-au separat scările. Prin mecanismul legii, vechea asociaţie (Bloc 23 Scara A+B) a devenit nulă de drept ca atare, ea urmând să funcţioneze doar pentru proprietarii de pe scara B. Aşa ar fi trebuit să fie, dar n-a fost aşa. Ne