Dupa o vara politica istovitoare, consumata in atacuri fara precedent la ordinea de drept, sfera publica pare a fi trecut la alte probleme stringente: unghierele lui MRU, privatizarea Oltchim, Dan Diaconescu, ursii din Dambovita si altele. Se remarca aceeasi exasperanta superficialitate a mass-media, care ingroapa intr-o graba nebuna orice subiect, indiferent de importanta, pentru a deschide altul “mai fierbinte”, mai actual. Este, cred, o mare greseala sa trecem cu usurinta peste o perioada extrem de tensionata, marcata de abuzuri de legiferare comparabile cu cele ale unor dictaturi sinistre, din trecutul apropiat.
Mai intai, in spiritul unei analize aprofundate, ar merita sa ne aplecam asupra cauzelor adanci ale conflictului politic si institutional din vara trecuta. In opinia mea, figura – cheie a acestor simptome ale crizei este Traian Basescu, presedintele Romaniei.
De ce spun asta? Pentru ca anumite actiuni si atitudini politice ale acestuia au influentat decisiv si negativ climatul politico-social, dar mai ales convietuirea politica. Acest lucru nu este de neglijat, iar o analiza obiectiva nu il poate trece cu vederea. De aceea, imi propun sa discut despre cateva erori politice grave ale actualului presedinte.
As incepe cu lipsa interesului pentru mentinerea dialogului politic, aratata constant de catre presedinte. Prin luarile sale de pozitie, presedintele s-a manifestat constant ca un sustinator fervent al guvernului Boc si ca un aparator al acestuia, in fata atacurilor opozitiei. Consideratiile extrem de critice, uneori jignitoare, la adresa liderilor USL, chiar fiind emise ca raspunsuri la insultele acestora, faceau parte obligatoriu din orice discurs, interviu sau comunicat prezidential. Aceasta atitudine deschis pro-PDL a blocat ab initio orice incercare a presedintelui de a calma asperitatile conflictului politic la varf, care a culm