Traian Ghinescu, ultimul haretist din Prahova, s-a stins din viață, la doar câteva luni după ce a fost sărbătorit de prieteni și colegi, la împlinirea a unui secol de viață. „Adevărul" i-a fost alături la ultimele trei aniversări.

„Pe 27 aprilie 2012, la ora 5 dimineața, am împlinit 100 de ani!", ne spunea, în ziua aceea, cu jovialitatea și sprinteneala dintotdeauna, Traian Ghinescu. Și toată lumea a fost convinsă că prilejuri de sărbătoare vor mai fi și în anii viitori.

Dar abacul vieții s-a oprit pentru învățător la 100 de ani și jumătate, după o viață dedicată, asemeni celebrului Spiru Haret, pentru ridicarea standardelor de învățământ din mediul rural.

Traian Ghinescu a fost ultimul supravieţuitor al unei generaţii de învăţători şi profesori pentru care şcoala şi copiii au fost mereu primul loc. A muncit, la propriu, pentru construcția a două școli, și a scos din bezna analfabetizării zeci de copii și adulți. Chiar şi comuniştii i-au recunoscut meritele, acordându-i titlul de "fruntaş în muncă la alfabetizare".

La un secol de viață, a primit cadou și o carte despre viața sa „Ultimul haretist. Învățătorul Traian Ghinescu la 100 de ani", care conține un amplu dialog purtat de Traian Ghinescu cu prof.dr. Dorin Stănescu.

Traian Ghinescu s-a născut în 1912, în satul Ciochina, din judeţul Ialomiţa, dar s-a considerat un fiu al Prahovei pentru că aici a învăţat şi şi-a desfăşurat aproape întreaga activitate didactică.

A trecut prin monarhie, socialism și perioada indefinită de după Revoluție.

Va fi înmormânat la Corlătești

Bibliotecar la Asociaţia Învăţătorilor Prahova, a predat opt ani în satul Doina Cândreni din Bucovina, a luptat patru ani pe front, ca vânător de munte, de unde s-a întors locotenent colonel, iar din 1945 şi până la pensie, la 63 de ani, a fost învăţător, director şi profesor de geografie şi muzică în sat