Povestea drahmei de argint, bănuţul cu stema cetăţii: un vultur care ţinea în gheare un delfin

Pe malul lacului Razelm- Sinoe au apărut primele semne premonetare de pe teritoriul românesc: este vorba de vârfurile de săgeţi. Acestea datează din anul 500. Apoi, geto - dacii au folosit primele monede turnate pentru ca în secolul V î. Hr., în oraşul grecesc Histria să apară primele monede din metal preţios: didrahma (monedă care avea valoarea de două drahme).

Stema Histriei, pe monedă

Moneda are încrustaţi un vultur cu un delfin în gheare, care reprezenta, de altfel, şi stema cetăţii. Pe monedă mai este trecut şi numele cetăţii. De regulă, pe monede apăreau animale marine şi nu de puţine ori pe bani apăreau eroii unor poveşti.

Strămoşii noştri, spune Gabriel Custurea, directorul Muzeului de Istorie şi Arheologie Constanţa, au bătut şi fracţiuni de drahmă, cum ar fi jumătatea de drahmă, care să le uşureze schimbul de produse.

Nu se ştie ce valoare avea o drahmă şi ce ar fi putut să cumpere cu ea. Primele liste de preţuri apar în epoca medievală. Cert este faptul că localnicii desfăşurau un comerţ înfloritor cu Bizanţul în acele vremi.

Stema cu vulturul de mare ţinând în gheare un delfin a fost dată lumii greceşti de oraşul Sinope (şi acesta colonie a Miletului). Astfel de monede au fost bătute şi la Sinope.

Falsificatorii erau spânzuraţi

Cei care erau prinşi că falsificau monedele primeau pedepse foarte aspre, mergând până la spânzurătoare, ne spune Gabriel Custurea. „Se considera că astfel este surpată încrederea în stat, fie că era vorba de Imperiul Roman sau de Cetatea Histria".

Drahmele histriene de argint au circulat pe teritoriul Dobrogei de astăzi, însă au fost găsite şi în Muntenia şi Moldova.

Drahma de argint a fost urmată şi de alte emisiuni de monedă ale oraşelor greceşti din Dobrogea, cum ar fi kosonii