Teologul clujean Radu Preda, care a primit gradul didactic de profesor universitar, a lansat o provocare intelectuală: recunoaşterea conceptului de teologie socială în Ortodoxie.
Teologul clujean Radu Preda este cunoscut drept unul dintre cei mai valoroşi intelectuali ortodocşi din România. În repetate rânduri, el a lansat teme de reflecţie pentru ierarhii Bisericii Ortodoxe Române şi a reuşit să schimbe multe atitudini, în sensul unei deschideri a bisericii majoritare faţă de societatea contemporană. Prelegerea sa inaugurală în noua sa calitate de profesor universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj a presupus discutarea unui concept interesant: teologia socială. Iată motivele pentru care redacţia Ediţiei de Transilvania-Banat a cotidianului România liberă i-a solicitat un interviu.
Ce înseamnă teologie socială în spiritualitatea ortodoxă? Sunt compatibile cele două noţiuni?
Radu Preda: Sigur că da! Pentru că noi facem o distincţie, nu doar metodologică, ci şi de conţinut între teologia morală, care este o teologie a virtuţilor strict individuale, personale, şi teologia socială, care îşi pune problema ecoului pe care îl are credinţa, practicarea credinţei, în spaţiul mai larg, în spaţiul aşa-numit public. Aşadar, cele două dimensiuni, teologia morală şi teologia socială, teologia virtuţilor şi teologia citirii semnelor vremii, se completează.
Practic, vorbim de un context în care dumneavoastră aţi vorbit şi despre învăţături care pot fi desprinse din istoria Bizanţului, într-o societate care este adaptată noilor tehnologii - aţi amintit şi de telefoane mobile şi de Skype în prelegerea pe care aţi susţinut-o la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj. Vreau să vă întreb dacă, din acest punct de vedere, vorbim de o schimbare, de o inovaţie adusă tradiţiilor sau putem vorbi de o adaptare la ceea ce înseamnă societ