Comisia Europeană a refuzat să fixeze o dată privind începerea negocierilor de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană în Raportul anual privind extinderea.
Actuala putere filo-rusă şi antieuropeană de la Belgrad va folosi absenţa unei perspective europene clare drept pretext pentru a întări capul de pod pe care Rusia îl construieşte în Serbia pentru a-şi extinde influenţa în Balcanii de Vest.
Raportul CE consemnează atitudinea precaută a Bruxelles-ului faţă de o nouă extindere în Balcani. Practic, cu excepţia Croaţiei, care urmează să devină membră UE în vara anului viitor, şi a Muntenegrului, care urmează să înceapă negocierile de aderare, Comisia a preferat să ofere spe-ranţe vagi Macedoniei, dacă (un mare „dacă") îşi va rezolva problemele cu Grecia şi eternele promisiuni neonorate vreodată faţă de Turcia, în vreme ce Bosnia-Herţegovina şi Kosovo au fost plasate, mai curând, în categoria „fără speranţă".
Albania a primit statutul de „candidat la aderare", dar drumul spre calitatea de membru este încă departe. Cel mai important regres a fost notat însă în dreptul Serbiei, ţară care a primit statutul de candidat în martie şi acum ar fi trebuit să primească verdele Bruxelles-ului dacă actuala putere de la Belgrad nu ar fi torpilat prin acţiunile şi declaraţiile sale şansele integrării europene ale Serbiei. În fapt, atât preşe-dintele Tomislav Nikolici, cât şi prim-ministrul Ivica Dacici se poartă ca şi cum încearcă să îndepărteze în mod deliberat Serbia de Europa şi să o îndrepte în mod ferm către Rusia. Sau, mai degrabă, să invite Rusia în Balcani.
„Parteneriatul" strategic ruso-sârb
Tomislav Nikolici a fost mâna dreaptă a lui Vojislav Seselj (în prezent judecat pentru crime de război la Haga) în fruntea Partidului Radical Sârb (devenit, între timp, partid progresist) iar Ivica Dacici a fost purtătorul de cuvânt al fostului autoc