Un alt spaţiu rezidenţial

Bineînţeles, în afară de "bulevardele regale", există în Capitală o serie de alte artere cu o istorie poate nu atât de veche şi de ilustră precum a celor dintâi, dar cu o poziţie şi rosturi urbanistice proprii.

Între acestea, Bulevardul Dacia, pornind de la Calea Victoriei, trecând prin Piaţa Romană, adevărat punct nodal pe harta oraşului. Bulevardul Dacia, cu o lungime apreciabilă, întretăindu-se cu numeroase străzi, se înscrie pe axa est-vest a Capitalei, făcând legătura cu alte zone importante ale oraşului. În ceea ce priveşte denumirea, şi această arteră face parte din "filiera daco-romană", bogat reprezentată în Capitală (Piaţa Romană, Traian, străzile Roma, Latină, Decebal, Romulus etc.). Bineînţeles, din Bulevardul Dacia "se face" Intrarea Dacilor.

În ceea ce priveşte istoria sa, este de amintit faptul că, în partea sa de început dinspre Calea Victoriei, se afla una din zonele de veche locuire ale oraşului, mahalaua Popa Cosma.

Importanţa care a fost acordată acestei artere, considerată unul din spaţiile rezidenţiale ale Bucureştilor, reiese şi din faptul că, de-a lungul ei, au fost construite, încă de la sfârşitul secolului XIX, o serie de imobile, unele cu aspectul şi amplitudinea unor palate care au avut un rol important în viaţa politică şi culturală a capitalei.

O dovadă a caracterului rezidenţial al acestei zone este demonstrat şi faptul că aici sunt amplasate şi clădirile unor ambasade.

O casă - tezaur

Printre cele mai vechi clădiri ale capitalei, cu o istorie bogată care a urmat, de fapt, momentele definitorii ale dezvoltării Capitalei, este "Casa Scarlat Kretzulescu".

În forma sa iniţială, a fost construită de marele vornic Alexandru Villara în anul 1839, fiind considerată, încă la vremea aceea, drept una dintre cele mai frumoase clădiri ale oraşului. Capătă numele pe care îl