Zona euro şi Fondul Monetar Interna­ţional (FMI) sunt încleştate într-o con­fruntare a politicilor, concentrată pe me­ritele austerităţii care ameninţă să amâne periculos de mult salvarea economică a Greciei, scrie The Guardian.

Liderii statelor din uniunea monetară continuă să le ceară Spaniei şi Greciei să ia măsuri mai dure de austeritate, în pofida contracţiei rapide a economiilor celor două ţări. Această abordare a fost până recent şi cea promovată de FMI ca soluţie la criză, dar instituţia pare să-şi fi temperat aşteptările de la acest gen de măsuri. Directorul FMI Christine Lagarde a avertizat ţările din zona euro să nu fugă orbeşte spre ţintele de deficit bugetar dacă avansul economiei încetineşte mai mult decât s-a estimat anterior, notează Financial Times. Ea a arătat că pentru a frâna declinul, ţările aflate într-o astfel de situaţie ar trebui să permită activarea automată de cheltuieli sociale mai mari şi venituri din impozite mai mici. Directorul FMI devenit astfel primul oficial de rang înalt care susţine solicitarea guvernului de la Atena de a i se da doi ani în plus care să-şi atingă ţintele bugetare prevăzute de programul de bailout de 174 mld. euro.

Însă ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble s-a arătat surprins de afirmaţiile şefei FMI şi a spus că acestea vin în contradicţie cu poziţia promovată constant de FMI, anume că datoriile ridicate ameninţă creşterea economică. "Atunci când ai un ţel pe termen mediu, nu-ţi ajută credibilitatea dacă mergi în altă direcţie. Când eşti pe munte şi vrei să ajungi sus, dar începi să cobori, muntele devine tot mai mare", a declarat ministrul. Schaeuble a respins posibilitatea ca Grecia să intre în incapacitate de plată sau să părăsească zona euro, scenariu devastator pentru ţară şi pentru regiune, scrie Bloomberg. Germania este pregătită să ajute Grecia să construiască o economie comp