Alexandru Darie, directorul Teatrului Bulandra, distins de curând cu titlul de „Cavaler al Literelor şi Artelor" de către guvernul francez, se pregăteşte să dea piept cu Caragiale, dramaturg cu care are o relaţie complicată de love & hate.
Despre etern fascinantul Caragiale, de care se temeau până şi comuniştii, am vorbit şi noi cu regizorul Alexandru Darie.
În ce constă acest titlu pe care l-ai primit din partea Franţei?
Este cea mai importantă distincţie acordată de Franţa în domeniul cultural. Constă într-o decoraţie şi o diplomă. Diploma am primit-o, iar decoraţia urmează să-mi fie acordată într-un cadru festiv, la sfârşitul lunii octombrie, la Ambasada Franţei. Mi se pare important faptul că marea noastră soră, Franţa, chiar dacă face uneori ironii la adresa unei anume categorii de români, ştie, pe de altă parte, să-i aprecieze pe cei care au contribuit la răspândirea culturii române în lume. Iar în cazul meu nu doar a celei române, căci sunt sigur că titlul este legat şi de activitatea mea ca preşedinte al Uniunii Teatrelor Europene, for pe care l-am condus timp de două mandate.
Ştiai de ceva vreme lucrul acesta, dar nu l-ai făcut public. De ce?
Primisem înştiinţarea încă dinainte de vacanţa de vară, dar nu am vrut să spun la nimeni pentru că nu-mi venea să cred. Sigur că era prea puţin probabil să nu fie adevărat, dar, din superstiţie, până nu am fost sigur nu am scos o vorbă. Dar când am primit diploma semnată de Frédéric Mitterrand, m-am convins că aşa stăteau lucrurile şi v-am dat şi vouă, jurnaliştilor, de ştire.
Şi acum, dacă tot eşti cavaler cu diplomă, te-ai gândit să cobori în mahala, pe urmele personajelor lui Caragiale.
Da, urmează să montez Caragiale, tocmai pe el, care avea oroare de titluri şi diplome.
Se ştie că Mateiu, fiu-su, era împătimit după titluri de nobleţe şi tare ar mai fi vrut să fie
