Cu totii resimtim in propriul buzunar cresterea preturilor din supermarketuri, in special la alimente. Documentele oficiale confirma, daca mai era cazul, anuntand ca, din cauza efectelor secetei asupra preturilor la alimente, in Romania inflatia va creste pana la aproximativ 5% la sfarsitul anului. Acelasi motiv este invocat si de INS, seceta. Potrivit acestei institutii, dupa ce in septembrie preturile au crescut cu 1,18% (ca urmare a scumpirii alimentelor), rata anuala a inflatiei a atins maximul din acest an ajungand la 5,33%. Asadar, sa intelegem ca inflatia din Romania este un fenomen mai mult sau mai putin meteosensibil?

In primul rand, este bine de stiut ca problema nu este specific romaneasca, ci globala. Potrivit rapoartelor FMI si Banca Mondiala seceta din acest an va determina o crestere globala a preturilor la alimente. Deocamdata nu exista semne care sa anunte o criza alimentara precum cea din 2008, insa trebuie sa fim precauti, precizeaza aceleasi surse.

Intrebarea este cat de mult poate o banca nationala sa contracareze/controleze efectele unui astfel de fenomen „meteo”, sa-i spunem?

Sa luam cazul Romaniei. In rapoartele sale, BNR distinge intre evolutia inflatiei totale si evolutia inflatiei de baza (engl core inflation). Inflatia de baza reprezinta o parte componenta a IPC ce poate fi influentata (mai degraba decat controlata efectiv) de BNR prin intermediul canalelor de transmisie a propriilor impulsuri de politica monetara. Componenta „remanenta” este alcatuita in principal din preturi administrate si preturi volatile, reprezentand o parte semnificativa din IPC ce nu poate fi controlata in mod direct de banca nationala. In plus, in aceasta parte remanenta as include si o anumita componenta „structurala” a inflatiei, adica acea parte a IPC ului care este dependenta de rezolvarea problemelor structurale din economia romaneasca (p