(Micul îndreptar geografic cu privire la ARD se află aici).
Acest articol are sens dacă înţelegem care este diferenţa adusă de un candidat care câştigă în colegiul său cu 50%+1 din voturi.
Să luăm un judeţ cu 5 colegii, adică în care există 5 curse electorale şi din care s-ar alege teoretic 5 deputaţi. Să presupunem că aceste colegii sunt perfect omogene, adică USL obţine acelaşi scor indiferent de colegiu, ARD obţine alt scor dar identic în toate colegiile din judeţ, etc.
Situaţia A: USL 49%, ARD 26%, PPDD 25%.
USL obţine 2 mandate (49% din 5, rotunjit în jos).
ARD 1
PPDD 1.
Spuneam că sunt 5 colegii, dar s-au distribuit doar patru mandate (2+1+1). Ce se întâmplă cu al cincilea mandat care trebuie alocat? Se va duce la redistribuirea naţională. El s-ar putea duce la un candidat USL. Sau la ARD. Sau la PPDD.
Situaţia B: USL 51%, ARD 25%, PPDD 24%.
USL obţine 5 mandate, câştigând “din prima” cinci mandate. Dar procentele celorlalte forţe politice nu dispar. Numărul de mandate se suplimentează. ARD are dreptul la 1 mandat (adică 25% din 5 = 1.25), PPDD 1 (24% din 5 = 1.2). Şi gata. Nu mai există trimitere de procente la redistribuirea naţională. Deja s-au ocupat toate mandatele, ba mai mult s-au ocupat şi mandate în plus. Tot ce este după 1 la ARD şi PPDD (0.25 respectiv 0.2) se pierde.
Dar asta nu e tot.
Între cele două situaţii există o diferenţă de 3 mandate între performanţa USL. În primul caz obţine 2. În al doilea caz obţine 5. Ce a dat diferenţa dintre cele două situaţii? Am mutat două procente. Doar două. De la 49% USL s-a dus la 51%. Am luat de la ARD şi PPDD un procent. Atât. Într-un judeţ două procente înseamnă trei mii de voturi, poate chiar mai puţin, dintr-un total de 150 de mii de votanţi. Dar aceste trei mii de voturi pot aduce două-trei mandate în plus USL.
Multiplică acum situaţia