Petrom, cea mai mare companie din România, a făcut anul acesta doi paşi majori în ceea ce priveşte dezvoltarea pe termen lung. La începutul acestui an, Petrom a mai lansat o veste care ar putea remodela întreaga industrie extractivă locală: datele preliminare arată că în adâncurile Mării Negre, în perimetrul Neptun, unde cea mai mare companie din România lucrează cu gigantul american ExxonMobil, s-ar putea ascunde un zăcământ de gaze de până la 84 de miliarde de metri cubi.
Practic, dacă se ia în calcul anunţul făcut de Petrom privind acumularea de 84 de miliarde de metri cubi de gaze găsită acum, rezultă că cel puţin 60 de miliarde de metri cubi ar putea fi scoşi la suprafaţă, potrivit informaţiilor furnizate de specialiştii din piaţă. Ţinând cont de preţul de tranzacţionare al gazului natural pe pieţele europene, rezultă o valoare a zăcământului de peste 17 miliarde de euro. Petrom plăteşte către statul român redevenţe egale cu 3,5-13,5% din valoarea producţiei anuale extrase, procentele fiind valabile până în 2014, când este de aşteptat să se schimbe modul de calcul.
Potrivit datelor Petrom, redevenţele plătite statului român în 2011 au fost de 735 milioane de lei (173 de milioane de euro).
Valoarea vânzărilor înregistrate pe segmentul de explorare şi producţie a fost de 11,7 miliarde de lei (2,7 miliarde de euro).
Practic, redevenţele plătite de Petrom au fost de numai 6% din valoarea producţiei realizate.
Aplicând aceste procente la valoarea estimată a zăcământului, de 17 miliarde de euro, ar rezulta încasări din redevenţe pentru statul român de circa un miliard de euro.
Aceasta este însă doar o estimare pentru că regimul de redevenţe s-ar putea schimba până la începerea producţiei pe zăcământul Neptun, lucru aşteptat în zece ani de zile.
România a consumat anul trecut circa 14 miliarde de metri cubi, ceea ce înseam
