Casele ce folosesc ca material principal de construcţie lemnul se împart în două mari categorii: case de lemn şi case pe structură de lemn.
Casele de lemn folosesc lemnul în totalitate, atât pentru structură, cât şi pentru finisaje interioare sau exterioare. De obicei, acestea sunt case de tip tradiţional, având ca soluţie constructivă butucii sau bârnele orizontale. Bârnele pereţilor au grosimi diferite (12, 16 sau 20 cm). De obicei, peretele din bârne este ridicat şi încheiat prin îmbinarea elementelor, rezultând o construcţie masivă şi compactă.
Casele pe structură de lemn folosesc lemnul doar pentru structura de rezistenţă, iar la finisajele interioare şi exterioare se regăsesc aceleaşi materiale ca şi la casele tradiţionale din cărămidă sau BCA. Pereţii pot fi dubli, realizaţi prin alăturarea a două straturi de lemn la o anumită distanţă (ulterior spaţiul fiind umplut cu material izolator) sau din panouri izolate (tip sandwich), realizaţi din dulapi din răşinoase şi asamblaţi în cadre spaţiale modulare cu ajutorul şuruburilor. Spre deosebire de alte structuri, pereţii de tip sandwich includ pe lângă structura de rezistenţă şi stratul de izolaţie, bariera de vapori, traseele instalaţiilor, precum şi straturile interioare şi exterioare de finisaj.
Casele pe structură de lemn sunt moderne (ideea fiind importată de peste ocean) şi se construiesc în două variante/tipuri: americană şi canadiană. Primele se asamblează, de regulă, pe şantier cu materiale pregătite în fabrică, în timp ce casele canadiene folosesc pereţii prefabricaţi tip sandwich în diverse structuri componente.
Având o structură mai puţin robustă şi o izolaţie destul de subţire, varianta americană se recomandă, de regulă, pentru casele de vacanţă, în această situaţie putându-se merge mai mult pe un stil rustic (de exemplu, lambriu la exterior) şi pe un design m