Obiceiul multor studenţi de a face nopţi albe înaintea examenelor pentru „a îngrăşa porcul în ajun" prezintă o serie de riscuri pentru sănătate, avertizează cotidianul britanic „The Guardian"

Ce student, fost sau actual, poate spune cu mâna pe inimă că măcar o dată nu i s-a-ntâmplat să piardă nopţile? Şi nu la vreo petrecere, cu paharul în mână, cum s-ar putea crede, ci cu burta pe carte, înaintea unui examen important, a unuia mai dificil sau pur şi simplu înaintea unui test pentru care nu a învăţat de fapt tot semestrul.

Aceasta este întrebarea de la care a pornit ziarul britanic „The Guardian" în prezentarea unui studiu care explică ce se întâmplă, de fapt, în corpul uman dacă acesta nu este lăsat să doarmă.

O experienţă de coşmar după o greşeală minoră

De multe ori, studenţii privesc „nopţile albe" ca pe un rău necesar şi inevitabil în faţa unei ameninţări „groaznice", precum termenul de predare ori de prezentare a unei disertaţii care poate să confirme ori să dărâme valoarea academică a unui student.

Ultimele retuşuri la un proiect pentru care ai lucrat luni în şir, precum cel de licenţă, se pot transforma uşor într-un calvar alimentat cu cofeină, mai ales dacă descoperi pe ultima sută de metri că ai greşit undeva şi că trebuie să refaci în câteva zile documentaţia pe care ai scris-o anterior în decursul câtorva săptămâni.

„Încă am coşmaruri de la întâlnirea finală cu profesoara coordonatoare de proiect, trei zile înainte de termenul de predare a lucrării. Ea m-a informat pe un ton relaxat că tot ce făcusem în ultimele trei luni nu fusese decât o pierdere de timp. Greşeala era minoră, dar 20 de pagini au mers direct la gunoi, iar eu aveam 72 de ore să mai fac ceva pentru a salva proiectul", povesteşte în „The Guardian" britanicul David Cox, student la Neuroştiinţe şi freelancer. În CV-ul acestuia apare şi faptul că i-a