Asistăm de câteva zile la scandalul cu numele de cod “Reţeaua Naşii”, generat de asaltul poliţiştilor şi al procurorilor asupra trenurilor C.F.R. Călători. Pentru a dovedi ceea ce se ştie de multă vreme: darea şi luarea de mită în trenuri, devenite proverbiale.
Ca om care priveşte lucrurile din exterior sau ca şi călător care şi-a plătit biletul – deşi colegii de compartiment mergeau cu blatul, cu o cotă calculată de naş în funcţie de numărul de kilometri parcurşi –, nu-ţi dai seama de ce nu a putut fi oprit sau măcar diminuat la cote “de bun simţ” acest flagel, până acum. Deduci doar că tupeul “naşilor” şi siguranţa cu care tratează un întreg tren ca pe o proprietate personală se bazau pe ceva. Pe acelaşi lucru pe care se bazează poliţiştii, vameşii şi alte categorii profesionale expuse tentaţiei de a lua bani în nume propriu pentru a rezolva sau muşamaliza treburi ce ţin de instituţie – şi care nu se opresc la tentaţie. Adică, pe protecţia oferită de la un nivel superior.
Aflăm, din ancheta procurorilor braşoveni – în atenţia Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov a intrat cazul – că, după descinderi la mai multe Regionale C.F. din ţară, au fost ridicate şi duse la audieri aproape 80 de persoane, suspectate că fac parte dintr-un grup infracţional organizat care a comis şi planificat “în modalitate continuată infracţiuni de luare de mită, dare de mită, instigare la comiterea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, folosirea în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii”. Persoanele intrate în vizorul autorităţilor, mai aflăm, suntconductori şi şefi de tren, controlori de bilete şi revizori de specialitate. Pe acest fundal, ministrul Transporturilor, Ovidiu Silaghi, vorbeşte despre pierderi “pe câţiva ani”, care ajung la peste 70