Aproape toţi copiii mici par să creadă că atunci când îşi închid sau îşi acoperă ochii devin invizibili pentru cei din jur. Acum, cercetătorii de la Cambridge încep să înţeleagă motivul.
Pentru a descoperi de ce copiii încearcă să se ascundă de ceilalţi închizându-şi ochii şi de ce acest fenomen este atât derăspândit, oamenii de ştiinţă de la Cambridge au efectuat mai multe teste simple pe copii în vârstă de 3 şi 4 ani.
Mai întâi, le-au cerut copiilor să poarte măşti care le acopereau ochii, după care i-au întrebat dacă ei cred că pot fi văzuţi de cercetători şi dacă aceştia pot să vadă alţi adulţi când poartă la rândul lor măştile pe ochi. Aproape toţi copiii au răspuns că nu pot fi văzuţi dacă ochii le sunt acoperiţi, majoritatea afirmând că acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul adulţilor.
Următorul experiment a avut ca protagonişti alţi copii, cărora li s-a cerut să poarte o pereche de ochelari speciali din cele două seturi disponibile. Primii erau complet obturaţi, nepermiţând nici purtătorului, nici celor din exterior să vadă ceva prin ei. Cea de-a doua pereche de ochelari permitea copiilor să vadă fără ca ochii lor să poată fi văzuţi din exterior. Majoritatea copiilor nu au înţeles principiul de funcţionare al acestor ochelari, însă cei care au făcut-o erau de părere că sunt invizibili indiferent ce pereche de ochelari poartă.
Atunci când cercetătorii au insistat, întrebându-i pe copiii din ambele experimente ce înseamnă să fii „invizibil", aceştia au recunoscut că, într-adevăr, corpul lor este vizibil, însă au afirmat că „sinele" lor era ascuns. Astfel, copiii considerau că există o deosebire între corp şi „sine", despre care majoritatea credeau că se găseşte în ochi. Mai exact, copiii credeau că atunci când ochii unor persoane nu se întâlnesc, acestea nu se pot percepe cu adevărat.
Un alt experiment a confirmat validitatea
