Creditorii internaţionali ai Greciei vor cere autorităţilor elene aplicarea a 150 de noi reforme, potrivit unui proiect de raport obţinut de publicaţia germană Der Spiegel. Grecia va primi prelungirea cu doi ani a termenului de punere în practică a reformelor, dar întârzierea va costa 30-38 de miliarde de euro.
Corespondenta RFI şi RRA la Atena, Monica Chihaia
Preşedintele Carolos Papoulias spunea duminică: "Nu puteţi cere mai mult acestor oameni, au dat totul". Declaraţia preşedintelui, făcută cu ocazia participării la ceremonia sărbătoririi zilei naţionale a Greciei, nu trebuie decupată din context.
Devenită simbol al demnităţii naţionale, 28 octombrie are pentru greci, dincolo de semnificaţia istorică, o profundă încărcătură emoţională. Este ziua în care premierul Ioannis Metaxas respingea (1940) ultimatumul lui Mussolini, care îi cerea să permită trupelor italiene trecerea frontierelor, deşi, în caz contrar, fusese ameninţat cu războiul. Urmare a unui categoric NU (OHI)!, Grecia a fost atacată, în mai puţin de două ore, intrând astfel în cel de-al Doilea Război Mondial.
La ceas comemorativ, lipsit de ostentaţia intervenţiilor politice, declaraţia preşedintelui Carolos Papoulias transmite un mesaj actual de răspundere comună şi constituie, totodată, o ripostă împotriva tratamentului la care poporul grec este supus astăzi fără drept de apel.
Conform programului, acţiunile sunt bifate una după alta. Reacţiile sunt anemice, chiar şi din partea Opoziţiei.
Atena a informat, vineri, Eurogrupul în legătură cu finalizarea pachetului de măsuri convenit cu troica instituţiilor internaţionale. Sâmbătă, premierul Andonis Samaras a convocat o şedinţă de Cabinet, pentru vizarea punerii în aplicare a măsurilor. Noul pachet de austeritate stabilit de creditori va fi ratificat, ignorându-se cu desăvârşire consecinţe sociale şi chiar param
