Data de 31 octombrie este cunoscută şi sărbătorită de cetăţenii din comunităţile costiere, împreună cu oficialităţile guvernamentale şi reprezentanţii programelor internaţionale ca "Black Sea Action Day" încă din anul 1996, când a fost adoptat Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră. Situaţia ecologică a Mării Negre s-a înrăutăţit în ultimii 35 de ani, din cauza reziduurilor transportate de râurile din 17 ţări, pescuitului excesiv şi a deversărilor necontrolate de produse petroliere. În România, Turcia, Rusia, Ucraina, Georgia şi Bulgaria, deşeurile solide au fost aruncate direct pe ţărm iar apele menajere deversate, cu mari cantităţi de substanţe organice, au determinat fenomenul de "înflorire a apelor", care a dus la moartea multor specii de peşti, delfini şi a altor organisme marine. O mare contribuţie la poluarea mării o au şi cele 3 fluvii care se varsă în Marea Neagra - între care şi Dunărea - şi care vehiculează circa 60.000 t deşeuri industriale pe an. Studii recente au arătat că Marea Neagră se confruntă cu probleme majore - din cele 26 de specii de peşti cu valoare comercială, care trăiau aici odinioară, nu au mai rămas decât 5. Poluarea marină nu ţine cont de graniţe. Marea Neagră poate fi salvată doar dacă cele 6 ţări vor conlucra pentru acest scop comun. Astfel, se impune ca autorităţile, sectorul de afaceri, organizaţiile neguvernamentale şi cetăţenii să-şi asume o parte din responsabilitatea faţă de protecţia mediului marin şi costier prin schimbarea atitudinii şi să înţelegă necesitatea unor acţiuni privind dezvoltarea durabilă a Mării Negre. ONG Mare Nostrum este organizaţia care a sărbătorit, pentru prima dată în România, Ziua Internaţională a Mării Negre, pentru informarea şi conştientizarea publicului cu privire la problemele ecologice ale Mării Negre. Anul acesta este foarte important pentru organizaţie, după cum a declarat Mihaela Cândea