O conferinţă cu tema ‘Supravieţuire prin diplomaţie’ a avut loc vineri în Aula Academiei Române, eveniment prilejuit de împlinirea a 150 de ani de diplomaţie românească.
Conferinţa, organizată de Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale împreună cu Fundaţia Universitară a Mării Negre, s-a desfăşurat sub patronajul Academiei Române şi al Ministerului Afacerilor Externe.
‘De-a lungul istoriei, diplomaţia şi Academie au mers mână în mână’, a afirmat, în deschiderea evenimentului, preşedintele Academiei Române, acad. Ionel Haiduc, amintind în context nume celebre ale culturii române Vasile Alecsandri, Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu, Dimitrie Sturdza, Duiliu Zamfirescu, Nicolae Titulescu, Mircea Maliţa, Lucian Blaga şi Virgil Constantinescu.
Acad. Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române, a declarat că întreaga noastră istorie a fost marcată de evenimente în care ne-am apărat şi, deopotrivă, ne-am afirmat, începând cu Neagoe Basarab, cu Mircea cel Bătrân, Ştefan cel Mare.
Berindei a evidenţiat faptul că, într-un veac de expansiune a otomanilor, Ţările Române au reuşit, acceptând suzeranitatea, să-şi păstreze o anumită neatârnare şi o viaţă aproape normală, neavând pe teritoriul românesc nici o moschee.
Istoricul a elogiat nivelul diplomaţiei româneşti, dovedit de calitatea rapoartelor trimise, caracterizându-le ca ‘absolut opozabile oricăror rapoarte străine’, amintindu-i pe V. Alecsandri şi N. Titulescu.
‘O datorie a diplomaţiei româneşti este aceea de a recâştiga poziţia pe care România o avea’, a subliniat vicepreşedintele Academiei Române.
Acad. Mircea Maliţa a făcut un recurs al devenirii statalităţii româneşti, începând cu Al. I. Cuza, continuând cu formarea statului naţional român, amintind de ceea ce a numit ‘mutilările’ prin pierderi teritoriale şi ‘furturile de stat’ generate de cele ‘şapte dictatur