Cu 72 de ani în urmă, Prinţul Carol zbura în deplină conspirativitate de la Paris spre Bucureşti pentru a-şi lua coroana de Rege la care renunţase câţiva ani mai devreme din pricina legăturii amoroase cu nefasta Elena Lupescu. Cum avionul pierdea benzină, a aterizat forţat pe un câmp din Vadu Crişului, incident ce putea periclita planurile de întronare croite în secret împreună cu preşedintele Consiliului de Miniştri, Iuliu Maniu, şi cunoscute doar de o mână de fideli.

Descrisă lapidar de un istoric, povestea o mai ştiu astăzi fruntaşii comunei, doi-trei bătrâni şi un profesor aflat în pragul pensionării. După atâta vreme, BIHOREANUL restituie cititorilor istoria şi urmările unei zile care a făcut ca localitatea de la poalele Munţilor Pădurea Craiului să poarte aproape două decenii numele Regelui, dând naştere unui ritual ce o lega simbolic, dar direct, de Capitală, şi influenţând destinele unor oameni pentru tot restul vieţii.

Dinastie în criză

Anul 1930. Nesiguranţa plutea peste toată Europa. Pe tronul României se afla Mihai, un rege copil, de doar 9 ani, astfel că prerogativele acestuia le exercita aşa-numita Regenţă, formată din patriarhul Miron Cristea, Gheorghe Buzdugan, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie, şi Prinţul Nicolae, al doilea fiu al Regelui Ferdinand, care murise în 1927.

Cel dintâi fiu, Prinţul Carol, renunţase la tron, şi încă de două ori. Întâi în 1918, când s-a căsătorit în secret la Odessa cu Zizi Lambrino. Pentru că tânăra, fiică a unui maior, nu provenea dintr-o familie regală, actul a fost anulat rapid, iar Carol pus sub arest chiar din ordinul Regelui Ferdinand. Dar tot nu s-a cuminţit. Deşi între timp se căsătorise cu Prinţesa Elena a Greciei, mama lui Mihai, năbădăiosului Prinţ i se aprinseseră călcâiele după uşuratica Elena Lupescu (foto), cu care în 1925 s-a şi stabilit la Paris, sub banalul nume Carol Caraima