Indiferent cine va forma Guvernul după alegerile de la 9 decembrie, România nu îşi va putea modifica politica economică şi va trebui să urmeze calea austerităţii ca şi până acum. Motivul e simplu: din moment ce tentativa preşedintelui francez, François Hollande, de a convinge Germania să susţină o creştere a cheltuielilor pe termen scurt şi devalorizarea euro a eşuat, reţeta austerităţii devine norma europeană. Cât despre criza datoriilor suverane, Angela Merkel a spus-o clar: va mai dura măcar cinci ani.
Europa se pregăteşte să înghită pilula germană a austerităţii
Indiferent cine va forma Guvernul după alegerile de la 9 decembrie, România nu îşi va putea modifi-ca politica economică şi va trebui să urmeze calea austerităţii ca şi până acum. În condiţiile în care tentativa preşedintelui francez, François Hollande, de a convinge Germania să susţină o creştere a chel-tuielilor pe termen scurt şi devalorizarea euro a eşuat, reţeta austerităţii devine norma europeană.
La sfârşitul săptămânii trecute, cancelarul german, Angela Merkel, a avertizat că vor fi necesari cel puţin cinci ani pentru ca zona euro şi Uniunea Europeană în ansamblu să îşi revină după criza economică. „Avem nevoie de rigoare", a declarat doamna Merkel, care a precizat că a sosit timpul pentru „un pic de stricteţe" necesară pentru a convinge restul lumii că este profitabil să investească în Europa. „Rigoare" şi „stricteţe" înseamnă un singur lucru: continuarea politicii de austeritate la nivelul eurozonei şi al ţărilor ale căror economii depind de evoluţia din zona euro, aşa cum este cazul României.
O tentativă de a schimba „filozofia" politicii economice europene dinspre „austeritate" spre „creştere" a fost făcută de noul preşedinte socialist al Franţei, François Hollande, prin creştere înţelegându-se „măsuri urgente", cum ar fi o creştere masivă a cheltuielilor
