Știm cu toții că oamenii din fotbalul românesc se pricep la toate. Prin urmare, n-am stat pe gânduri și i-am întrebat ce părere au despre președintele Obama.
Gigi Becali: Cine, mă? Broncobama ăsta? Păi, băbăiatuleee, nu există președinteee mai buuun decât Crin Antonescu, m-ai înțeles? Când vorbește Obama, te ia somnu’, tată! La Crin îți dau lacrimile, pac-pac. Ieeeeu, Gigi Becaaaali, îi zic lu’ Obama ce i-am zis și lu’ Tăriceanu! Să vină la mine la palat să-și facă poze cu Becali, să le arate la nepoți. E o onoare să facă poze el poze cu Becali, nu invers, hăhăhăhă. Și vă zic ce i-am zis și lui Meme: Michelee, eu să nu mai văd negri și homosexuali la Steaua pentru că de ce.
Dumitru Dragomir: Hai, bă, că vă răspund, că-mi sunteți simpatici, ‘ți-ai dreacu’ să fiți. V-am zis, dom’le, că iese Obama? I-am și zis lu’ Vica: fugi, fată, d-aici că Romney n-are nicio șansă. N-are echipă, dom’le! Mie mi-e simpatic Obama ăsta. Să știți că face treabă bună acolo, ascultați la mine ce vă zic. Și eu știu ce zic, că doar sunt președinte de-o viață.
Cornel Dinu: Rezultatul votului reprezintă o sinergie a tot ceea ce înseamnă spiritul american. Începând cu Războiul de Independență, dar mai ales cu Războiul de Secesiune, care a constituit dezrobirea de iure a cetățenilor de culoare, se conturează o nouă identitate structurală a viitoarelor State Unite. Astfel, asistăm la o străpungere a barierelor interculturale, fapt care nu poate decât să mă bucure.
Victor Pițurcă: Nu mă mai întrebați de Statele Unite. Eu sunt antrenorul echipei naționale a României, nu?
Gică Hagi: Cum zic, președinții Americii sunt și ei ca fotbaliștii, persoane umane, cu dorința să facă bine, să nu fie rău, cu presiune, nu? Cum zic, eu îmi aduc aminte cu plăcere de SUA ’94, nu?
Jean Pădureanu: Ascultă la mine, tată, că ăștia doi, Romney și Obama
