Mulți și-au zis că, dacă va folosi prima garnitură, Molde va fi infinit mai puternică pe teren propriu decît s-a dovedit în turul de la București. Ne-am temut degeaba. N-a fost mai tare, titularii lui Solskjaer au convins parcă și mai puțin, arătîndu-se mai degrabă prieteni cu alergarea, nu cu mingea, deși trebuie că s-au simțit ca peștii în apă la o temperatură de numai zero grade!

Drept urmare, evident mai înzestrată, Steaua s-a instalat din capul locului la pupitrul de comandă și s-a menținut acolo toată repriza. Fără să exceleze, a făcut exact ce trebuia și cînd trebuia. A acoperit inteligent terenul grație unui elastic 3-4-3, salutară ideea lui Reghecampf!, ba a și exploatat la maximum, prin contraatacuri letale, slăbiciunile formației nordice. Înscrise de Chipciu și Latovlevici pînă la pauză, golurile au venit să certifice, logic, superioritatea echipei mai legate, mai mature și, element hotărîtor, mai talentate. Asta în pofida faptului că ofensiva acesteia, cu un Rocha lipsit de busolă, a rămas cîteodată datoare.

A doua jumătate a fost mai echilibrată și, ca atare, mai frumoasă. S-a jucat pe contre, cu ocazii la ambele porți. Încasînd un gol aiurea, trupa bucureșteană și-a complicat singură viața și va trăi cu emoții finalul întîlnirii. În disperare de cauză, Molde a urcat liniile și a forțat egalarea, numai că Chiricheș și Szukala s-au apărat perfect, iar Tătărușanu a intervenit salvator chiar în ultimul minut. Astfel, fluierul de sfîrșit al ungurului Vad, nimic de reproșat “centralului”, a consfințit o victorie a elevilor lui Reghecampf nu foarte spectaculoasă, dar muncită și, cel mai important, prețioasă în perspectiva cîștigării grupei de Europa League.

Mulți și-au zis că, dacă va folosi prima garnitură, Molde va fi infinit mai puternică pe teren propriu decît s-a dovedit în turul de la București. Ne-am temut degeaba. N-a fost mai tare,