De-a lungul anilor s-a tot discutat despre rolul nociv al fumatului asupra organismului uman. Efectele țigărilor asupra copiilor, în special asupra aparatului respirator, sunt mult mai grave decât asupra adulților. Pe perioada de sarcină, fătul are plămânii nedezvoltați în totalitate, iar căile respiratorii sunt de dimensiuni mici, orice agresiune asupra lor fiind resimțită. Fumatul duce la scăderea concentrației de oxigen, creșterea tensiunii arteriale și căderea funcției pulmonare, cu apariția devreme în copilărie a simptomelor respiratorii: tuse, respirație grea și șuierătoare (wheezing). Copiii născuți din mame fumătoare au de asemenea o greutate mai mică la naștere. Femeia însărcinată ar trebui să evite fumatul și să se ferească de fumatul pasiv, deoarece copiii născuți din părinți fumatori sunt de patru ori mai predispuți să facă astm bronsic decât copiii cu părinți nefumători. Părinții trebuie să conștientizeze riscul la care își expun copii și să evite fumatul în jurul copiilor. Căile respiratorii ale copiilor au diametru mic și orice factor agresiv (fumat, viroze respiratorii, poluare etc.) produce inflamația lor și astfel le reduce și mai mult diametrul, cu apariția simptomelor respiratorii: tuse, respirație grea, wheezing. În ultimul timp a crescut numărul copiilor care prezintă afecțiuni respiratorii de la vârste foarte mici (câteva luni – cinci ani), cauzele principale fiind infecțiile, poluarea, fumul de țigară, alergenii (praful de casă în special). Wheezing-ul și tusea episodică la copiii sub trei ani, în afara perioadelor de răceală, se pare că sunt asociate cu prematuritatea și părinți fumători. În concluzie, trebuie să protejăm copiii de fumul de țigară, deoarece, pe lângă faptul că trăim într-o țară poluată, ca merg devreme (la 1 – 2 ani) în colectivități unde dezvoltă frecvent infecții respiratorii virale, dacă îi mai expunem și la fum de țigară,