Acordul cu FMI trebuie pastrat ca un certificat de "buna purtare", pentru a-l arata pietelor externe, sustin oficialii romani, in timp ce analistii, desi confirma importanta imprumutului de credibilitate, arata ca la originea situatiei sta in primul rand incapacitatea asumarii unor reforme si schimbari structurale convingatoare prin ele insele.
"Cred ca acesta este momentul potrivit sa analizam acordul existent si sa privim si la cateva elemente ale viitorului acord. Asa cum am discutat cu premierul si cu guvernatorul BNR, am decis sa avem un nou acord cu FMI pentru inca un an sau doi", a declarat presedintele Traian Basescu inainte de o intrevedere cu delegatia creditorilor internationali.
Continuarea acordului, un certificat de "buna purtare", este sustinuta si de premier.
"Opinia mea este ca, anul viitor, dupa ce se incheie cu bine actualul acord, sa avem un nou acord preventiv, care sa ne ajute sa consolidam ceea ce am reusit anul acesta, adica sa imprumutam bani privati de pe pietele financiare private cu o dobanda cat mai mica", a explicat premierul Victor Ponta.
Intr-adevar, costurile de imprumut ale Romaniei au scazut la niveluri record in ultima perioada, Ministerul de Finante reusind, la sfarsitul lunii octombrie, sa vanda obligatiuni denominate in euro cu scadenta la sapte ani, in valoare de 1,5 miliarde de euro, cu un randament de aproximativ 5%.
Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, aminteste ca astfel de discutii au avut loc si in 2008, de asemenea intr-un context electoral, iar o decizie cu privire la un nou acord va fi luata de Banca Nationala si guvernul rezultat in urma alegerilor din decembrie.
"Suntem inaintea alegerilor, la fel ca in toamna anului 2008. Si atunci existau discutii cu privire la necesitatea unui acord cu FMI. Ideea sanatoasa din acel timp a fost ca,
