Monica Macovei, bătăușă
Vă amintiți povestea aceea despre Monica Macovei, promovată de patroni de presă securiști? Despre ”dezvăluirea” că, pe vremea când era procuror, a bătut îngrozitor, ba chiar l-a călcat un picioare pe un șef de sală aflat sub anchetă? Ei bine, mutatis-mutandis, povestea s-a repetat săptămânile trecute, cu comisia căreia i-a împrumutat numele. Povestea actuală sună cam așa:
…Într-o bună dimineață Monica Macovei a spart ușa sălii în care patru blajini șefi de alianță de dreapta discutau strategii electorale. Profitând de surpriză, l-a călcat în picioare pe superbul organizator Blaga, în același timp l-a proiectat pe MRU, cu un upercut, de partea cealaltă a mesei. Neamțu a rămas mut, Pavelescu leșinase deja. În final au acceptat, tumefiați și pieriți de frică, ultimatumul: să-i cedeze total controlul asupra candidaturilor pentru parlament.
Exagerez? În formă, poate. În fond, însă, cam așa a fost privită comisia respectivă, după modul în care e privită dna Macovei însăși: e un fel de țăcănită, ”a loose cannon”, o obsedată de chestia asta cu integritatea. E o persoană nerezonabilă, cu care nu te poți înțelege. Și care nu înțelege cum funcționează un partid, nu înțelege ce înseamnă disciplina de partid – exemplu e chiar comisia respectivă. Trebuie să fi forțat cumva conducerea ARD să o accepte, iar apoi și-a urmat orbește obsesia până când, in extremis, a fost oprită.
Acum, să ne înțelegem: fără îndoială că dna Macovei a insistat permanent și categoric pe această temă a aplicărilor criteriilor de integritate, opinia ei în această privință nu e un secret. La fel, fără îndoială că aceeași idee a fost privită cu ostilitate în rândul conducerii acestor partide, stă dovadă faptul că dl Blaga a pus pe liste două treimi din cei scoși de acolo de comisie. Dar …asta să însemne oare disciplina de partid? Să nu ai opinii care riscă să nu pla