“Domnule Ioanițoaia, fotbalul fierbe, iar dumneavoastră sînteți preocupat de Bonetti, de Ionuț Neagu și de fanteziile lui Pițurcă. În schimb, vrem și noi un articol consistent privindu-i pe frații impresari Becali, pe Copos, pe MM Stoica, pe Borcea, pe Nețoiu, pe Gică Popescu și pe ceilalți corifei”, mă lua la rost ieri un internaut. Altminteri, îndemnul nu m-a surprins deoarece lumii, la noi și pretutindeni, îi place spectacolul. Circul. Iar cei amintiți mai sus, ale căror condamnări însumează 40 de ani luîndu-l în calcul și pe Jean Pădureanu, nu fac parte dintre oamenii cei mai iubiți. Dimpotrivă, bogăția, aroganța ori amîndouă le-au atras numeroase antipatii. Mulți s-ar bucura să-i vadă în spatele gratiilor.
Întrucît n-am parcurs dosarul în discuție, nu pot emite o părere autorizată. Am citit în fugă doar rechizitoriul. Totuși, nu uit că Gazeta a inițiat, în februarie 2006, ancheta privind transferurile dubioase, care a dus în final la pedepsele dictate luni de Curtea de Apel. La început n-am crezut, și nici mai tîrziu, că se va ajunge la asemenea condamnări. Atacabile la Înalta Curte de Casație și Justiție, dar grele, împovărătoare.
Între altele, ne-a mîhnit faptul că a intrat în horă, din ignoranță sau din superficialitate, unul dintre cei mai mari jucători români din istorie, Gică Popescu. Deși ne-a întristat amestecul lui, ba ne-a și durut, nu l-am menajat pe fostul căpitan al Barcelonei. Punînd respectul față de meserie și față de adevăr înaintea admirației pentru Gică, nu mă îndoiesc că am procedat cum trebuia.
Mai departe, nestăpînind speța, evit să mă pronunț. Îi cunosc pe toți cei implicați, pe unii de foarte mulți ani, dar nu mă transform în avocatul lor, nu-i apăr. Dacă Înalta Curte le va confirma vinovăția, să plătească! Pe de altă parte, în calitate de cetățean cu o cultură juridică relativă, nu-mi ascund mirarea că prim
