Ca toţi românii, orădenii vor vota pentru a doua oară uninominal, sistem ce înlocuieşte votul pe liste de partid după ce, în 2008, "listacii" deveniseră un fel de duşmani ai poporului, iar la îndemnul preşedintelui Traian Băsescu se urmărea "reformarea clasei politice" prin legarea parlamentarilor de alegători, în colegii mai mici decât circumscripţiile electorale judeţene.
La patru ani după adoptare, sistemul continuă însă să fie la fel de puţin cunoscut, atât în ce priveşte componenţa colegiilor, care cuprind fie câteva comune în jurul uneia mai mari ori a unui orăşel, fie câteva cartiere din municipiile reşedinţe de judeţ. Urmarea? În majoritatea cazurilor, alegătorii află în ce colegiu locuiesc şi cine le sunt candidaţii abia în ziua scrutinului, când văd buletinele de vot.
Pentru a alege pe 9 decembrie în cunoştinţă de cauză şi a putea urmări pe durata campaniei prestaţia celor care aspiră la un loc în Parlament, BIHOREANUL vă arată care sunt colegiile uninominale din Oradea şi cine sunt candidaţii înscrişi pentru fiecare în parte.
Tot 13, dar mai mici
Până la votul uninominal, alegătorii ştampilau liste de candidaţi întocmite pe partide pentru întreaga circumscripţie electorală, pe judeţ. Cu patru ani în urmă, argumentându-se că aşa vor deveni mai responsabili şi mai legaţi de glie, legea a fost schimbată, Bihorul fiind împărţit în 9 colegii pentru alegerea a tot atâţia deputaţi şi în 4 colegii pentru alegerea a patru senatori. Rezultatul poate fi descris lapidar "mai multă democraţie, dar mai complicată". Asta în teorie.
Oficial, împărţirea în colegii a ţinut cont de regula ca în fiecare asemenea "sector" să existe un număr relativ egal de alegători, astfel ca un deputat să reprezinte circa 50-70 de mii de cetăţeni, şi un senator aproximativ 120 de mii. Neoficial, un alt criteriu a fost ca, în urma negocierilor dintre partidele pa