Liderii europeni au poziţii diferite în privinţa înmânării controversate a Premiului Nobel pentru Pace acordat UE, unii urmând să fie prezenţi la Oslo, alţii nu, iar alţii rezervându-şi un răspuns, o abordare care reprezintă un simbol al divergenţelor de pe continent, comentează AFP.
Până în prezent, doar o treime dintre şefii de stat şi de Guvern din cele 27 de state membre UE au acceptat invitaţia de a asista la ceremonia înmânării Nobelului pentru Pace, la 10 decembrie, a anunţat Institutul Nobel miercuri. Totodată, unii deja au refuzat-o.
"Între opt şi zece au spus că vor veni, iar un număr ceva mai mic a răspuns negativ", a declarat pentru AFP Geir Lundestad, directorul Institutului.
După atribuirea surprinzătoare a Premiului Nobel pentru Pace unei Uniuni Europene (UE) aflate în criză, la 12 octombrie, preşedintele UE Herman Van Rompuy i-a invitat pe liderii tuturor statelor membre să asiste, ca spectatori, la ceremonie.
În mod oficial, prestigioasa recompensă va fi înmânată lui Van Rompuy şi preşedinţilor Comisiei Europene (CE) Jose Manuel Barroso şi Parlamentului European (PE) Martin Schulz.
Institutul Nobel a refuzat să divulge lista celor care au acceptat sau declinat invitaţia, subliniind că aceasta se modifică "de la o zi la alta". Însă unii au anunţat deja că vor merge în Norvegia, o ţară care, în mod paradoxal, se ţine la distanţă de proiectul european.
Premierul britanic David Cameron, supus unei presiuni constante din partea euroscepticilor din cadrul partidului său conservator, a refuzat invitaţia. Refuzul său este interpretat, în general, ca ilustrând propria lipsă de entuziasm faţă de UE.
"Va fi suficientă lume pentru a primi acest premiu", a declarat el luna trecută, pe un ton ironic.
În schimb, cancelarul german Angela Merkel a anunţat că intenţionează să fie prezentă la Oslo, unde ar urma să îi
