Mişcare surprinzătoare a creditorilor României: Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană (CE) şi Banca Mondială (BM) cer administraţiei de la Bucureşti să-şi îndeplinească angajamentele din actualul acord stand-by dacă vrea să încheie un nou acord în iarna viitoare. De cealaltă parte, preşedintele Traian Băsescu a vorbit ieri de reluarea "reformelor structurale" după alegerile din 9 decembrie, dar rămân multe semne de întrebare, în continuare, întrucât administraţia a găsit mereu motive să amâne restructurările sau privatizările, iar FMI nu a fost foarte explicit în aceste zile în privinţa a ceea ce defineşte la acest moment drept "reforme structurale" - au fost menţionate, în treacăt, sănătatea şi învăţământul.
Un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale semnala ieri sec: "În cadrul întrevederii (dintre Traian Băsescu şi reprezentanţii troicii FMI, CE şi BM - n. n.), reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale au afirmat că România va trebui să-şi îndeplinească angajamentele existente pentru a putea încheia un nou acord, având în vedere că, în cadrul actualului program, mai multe reforme structurale nu au fost finalizate conform graficului stabilit". FMI nu a confirmat oficial aceste discuţii.
A schimbat FMI "foaia"?
"M-a surprins schimbarea de ton şi aici ar putea fi două explicaţii: ar putea fi un mijloc de presiune pentru a mai face, totuşi, nişte progrese în cadrul actualului acord care a fost neglijat şi este în întârziere; cea de-a doua explicaţie ar putea ţine de bucătăria internă a Fondului: nu te poţi duce în board cu un nou acord arătând, în acelaşi timp, că din precedentul condiţiile nu au fost îndeplinite", comentează analistul economic Aurelian Dochia.
Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), are o perspectivă uşor diferită: "Refor