Ofensiva militară israeliană, lansată ca ripostă la tirurile din Gaza, intervine în plină campanie electorală în Israel şi pe fondul tentativei Autorităţii Palestiniene de a obţine un nou statut la ONU. Cu câteva zile înaintea tirurilor din Gaza, Israelul a fost provocat de Siria, care a vizat Platoul Golan.
Pentru Israel, pragul toleranţei la atacurile grupărilor armate palestiniene din Gaza a fost trecut în ziua când, după o lungă serie de atentate cu explozibili şi de tiruri de arme automate, o rachetă a rănit grav un ofiţer israelian. Statul evreu a ripostat prin raiduri aeriene punctuale. După mai multe săptămâni de escaladare, asasinarea-ţintă a lui Ahmad Jaabari, important şef militar al mişcării radicale Hamas, a demonstrat că Israelul a acceptat sfidarea lansată de guvernul din Gaza. Operaţiunea „Stâlpul apărării", lansată la 14 noiembrie, este considerată cea mai importantă ofensivă israeliană din ultimii patru ani contra Fâşiei Gaza, unde Hamas se află la putere după ce a alungat în Cisiordania Autoritatea Palestiniană.
Conjunctura este foarte asemănătoare celei de la finele anului 2008. Atunci, în ajunul a ceea ce avea să devină operaţiunea „Plomb durci", un anume Barack Obama era ales preşedinte al SUA, iar parlamentul israelian fusese dizolvat în vederea alegerilor anticipate. Între timp, multe elemente s-au schimbat. Ecuaţia politică, geopolitică şi internaţională s-a complicat: în Egipt, Mohamed Morsi, susţinut de Fraţii Musulmani, a fost ales preşedinte în locul lui Hosni Mubarak, Sinai a devenit o bază a Hamas şi un val de revolte destabilizează Siria, Libia şi Yemen, nu fără a fragiliza altele, cum este cazul Iordaniei. În pofida acestor evoluţii, pentru Israel problema se pune în termeni aproape identici - cum să menţină echilibrul terorii cu Hamas, până acum stăpânul, din ce în ce mai contestat al Fâşiei Gaza, Hamas refuzâ
