De curând, INS a dat publicităţii rezultatele cu privire la evoluţia economiei României, în trimestrul al treilea înregistrându-se o scădere a PIB de 0,6% faţă de acelaşi trimestru al anului trecut şi de 0,5% faţă de trimestrul anterior. Care au fost factorii care au condus la o astfel de situaţie?
În primul rând, construcţia bugetară nerealistă, care nu s-a fundamentat pro-creştere, nu a ţinut cont că urma un an electoral şi nu a luat în considerare că Europa se afla sub presiunea situaţiei din Grecia şi a crizei datoriilor. Un buget bazat pe fonduri europene în condiţiile în care se prevedea atragerea într-un an de aproape câteva ori mai mult faţă de ceea ce atrăseserăm în ultimii 4 ani. Un buget ce urmărea ajustarea drastică a deficitului bugetar de la 4,35% la 1,9% şi o creştere economică între 1,8% şi 2,3%, aproximativ egală cu cea din anul anterior. Un buget care în astfel de condiţii nu lăsa loc de stimulare a economiei, fiind unul limitativ care nu se baza pe măsuri concrete, anticiclice. Anul trecut am înregistrat o creştere economică datorită unor factori conjuncturali, agricultura şi exporturile, şi nu unora structurali. Ce s-a schimbat în economia românească pentru ca aceasta să crească la nivelul de anul trecut cu o ajustare la mai mult de jumătate a deficitului?
În al doilea rând, măsurile de austeritate luate sau impuse până acum nu au permis crearea unui spaţiu propice pentru o creştere economică semnificativă şi sustenabilă. E greu să creşti şi să te dezvolţi în condiţiile restrictive ale unei politici de austeritate. Până acum, politicile fiscale s-au concentrat pe reducerea deficitelor bugetare în loc de stimularea şi crearea de locuri de muncă, iar politicile monetare singure nu au reuşit să conducă la revenirea consumului, a investiţiilor şi a încrederii investitorilor. Prin măsurile de austeritate am sacri
